Parohia Greco-Catolică din Cluj - Someşeni, Cluj-Napoca

actualizare:
  • Hram: Sfântul Iosif

Transmisiune în direct (LIVE):

Program liturgic:

  • Duminică şi sărbători:
  • 10.00 - Sfânta Liturghie
  • Luni-sâmbătă (zile lucrătoare):
  • 8.00 - Sfânta Liturghie

Program pastoral:

  • -

Biserica ”Sfântul Iosif”:

Biserica greco-catolică din Cluj - Someşeni, Cluj-Napoca

Albume foto:

  • -

Materiale video:

  • -

Diverse:

  • -

Scurt istoric:

  • Biserica Greco-Catolică din Someşeni are hramul “Sf. Iosif”, tatăl purtător de grijă al Mântuitorului Isus Hristos. Hramul bisericii este același cu hramul parohiei care a fost ales la reînfiinţarea parohiei în anul 1990. Sf. Iosif este patronul Bisericii Catolice, al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj și al Bisericii noastre. Este primul hram sărbătorit după sfinţirea Bisericii.
  • În conscripţia din 1733 a marelui ierarh al Bisericii Române Unite cu Roma Ioan Inochenție Micu-Klein, în Someşeni era parohie greco-catolică cu 80 de capi de familie, respectiv circa 400 de suflete păstorite de preoţii Popa Macavei şi Popa Gavrilă ( Popa Gavrilla). Toţi locuitorii români din Someşeni erau trecuţi la greco-catolicism, încă din jurul anului 1700. Aveau o biserică, dar nu aveau pământ pentru sesia bisericească şi cantorală. De menţionat că atunci erau în Cluj doar 10 capi de familie greco-catolici (cca 50 de suflete), în Cluj Mănăştur 70 (cca 350 suflete) şi în Feleacu 86 capi de familie greco-catolici (cca 460 suflete). Toate aceste parohii aparţineau de Arhidiaconatul de Cluj-Manăştur.
  • În timpul conscripţiei episcopului Petru Pavel Aron, din 1750, Parohia greco-catolică Someşeni aparţinea de Arhidiaconatul Turzii şi avea 646 de suflete greco-catolice, 1 biserică, 1 preot în funcţie, 1 cantor, 1 casă parohială, 1 sesie în intravilan, dar nu avea teren arabil şi fânaţ. În Cluj-Mănăştur erau, tot atunci, 469 de suflete greco-catolice, în Gheorgheni 128, în Feleacu 799.
  • La conscripţia ordonată de generalul austriac Buccow, din 1762, în Someşeni erau 2 preoţi uniţi, 2 familii rămase la religia greco-catolică, mai era 1 preot ortodox şi 93 de familii revenite la ortodoxie în urma mişcărilor religioase conduse de călugărul ortodox Şofronie de la Cioara. Biserica era acum a neuniţilor.
  • La recensământul austriac din 1850, în Someşeni nu sunt înregistraţi greco-catolici, doar ortodocşi, în număr de 672, precum şi credincioşi aparţinând altor religii. Peste 7 ani, statul austriac efectua un nou recensământ. În Someşeni sunt înregistraţi 4 greco-catolici şi 653 ortodocşi şi credincioşi aparţinând altor religii.
  • În şemantismul de la Blaj din 1865, în Someşeni figurează 31 de greco-catolici şi comunitatea acestei religii era filie la Parohia greco-catolică din Cluj.
  • Primul recensământ de după dualismul din 1867 se efectua în 1869, când în Someşeni, numărul greco-catolicilor crescuse deja la 35, ortodocşii fiind în număr de 709.
  • Matricole parohiale de stare civilă greco-catolice în Someşeni se păstrează din anul 1878.
  • Următorul recensământ efectuat de statul ungar este cel din 1880. În Someşeni erau deja 166 de greco-catolici şi 561 de ortodocşi, şi cetăţeni de alte religii.
  • Conform recensământului din anul 1890, în Someşeni erau 246 greco-catolici şi 757 ortodocşi, 209 reformaţi, 79 romano catolici, 12 luterani, 10 unitarieni şi 16 izraeliţi.
  • La anul 1900, Someşeniul era filie a Parohiei greco-catolice Giurfalău (azi Gheorgheni), protopopiatul Cluj. Numărul enoriaşilor greco-catolici din Someşeni creşte în acest an, la recensământul oficial de stat fiind înregistraţi în total 434, iar ortodocşi 764, precum şi locuitori de altă religie.
  • Peste zece ani, la recensământul din 1910 erau în Someşeni 490 greco-catolici şi 959 ortodocşi iar numărul locuitorilor de alte confesiuni nu depăşea pe cel al românilor.
  • În 1923, s-a înfiinţat deja parohie în Someşfalău, aparţinând de districtul Clujului. În total erau 318 greco-catolici. Postul de preot era vacant, probabil datorită faptului că parohia era nou înfiinţată şi nu era nici biserică.
  • O vizitaţie canonică s-a făcut în parohie la 16 octombrie 1932.
  • În 1931, preot era Gheorghe Caian şi parohia avea doar 225 de suflete greco-catolice.
  • În 1941, în timpul Dictatului de la Viena, Someşeniul era în territoriul cedat şi mulţi enoriaşi s-au refugiat în ţara liberă. Erau atunci 35 de elevi greco-catolici, care învăţau la Şcoala confesională reformată din sat. Învăţător director era Bako Béla şi învăţător Bakó Lajos. La şcoala de stat era director Löfi Béla. Dintr-o situaţie înaintată Episcopiei Greco-Catolice de Cluj–Gherla din 1941, aflăm că la acea dată, la rubrica despre starea bisericii s-a notat următoarele: “Biserică proprie nu avem, facem serviciu divin în Biserica romano-catolică din loc, plătind chirie anuală de 1500 lei ori 50 pengö”. Preot era Gheorghe Căian. Parohia avea casă parohială din cărămidă şi edificii economice “în stare mijlocie, din lemn şi piatră”. Cantor era Pintilie Todor, curator Simion Căpuşan. Sesia parohială şi bisericească consta din 26 iugăre şi ½, obţinută din reforma agrară. Sesia cantorală avea 3 iugăre şi ½, obţinute prin reforma agrară şi 2 iugăre şi ½ ca sesie veche. Ortodocşi erau 1600 (recensământul oficial consemneasă 1260), greco-catolici 276 (recensământul oficial înscrie 370), romano-catolici 185, calvini 680, luterani 9, unitarieni 12, pocăiţi 27, evrei 9, baptişti şi adventişti 21.
  • Nici în anul 1946 Parohia greco-catolică Someşeni nu avea biserică. Filia Someşeni avea atunci 1 clopot şi 2 odăjdii preoţeşti, precum şi casa parohială din 3 camere, construită în anul 1912 şi renovată în anul 1925, pe strada Regele Mihaiu nr. 26 (în 1946). Filia mai avea 1 grajd în stare bună şi o sesie bisericească constând dintr-un fânaţ de 10 iugăre. Sesia parohială consta din 24 iugăre teren arabil, obţinut prin reforma agrară, şi 2 iugăre fânaţ şi 1 iugăr păşune. Sesia cantorală consta din 6 iugăre arabil, teren stăpânit din vechime.
  • În 1946 erau 43 de elevi greco-catolici, preot era Ioan Cordoş. Prim curator era Simion Căpuşan, curatori erau: Nicolae Uifălean, Ioan Petraş, Nicolae Tomai, Alexandru Baloş, Ioan Bogdan, Ştefan Mateşan şi Ştefan Cucu. Crâsnic şi clopotar era Ioan Chişu.
  • 1947 - Şematism. Eparhia de Cluj-Gherla. Partea a II-a: Seria districtelor vicariale şi protopopeşti, pagina 113
  • După căderea regimului comunist în 13 martie 1990, un grup de enoriaşi din Someşeni a cerut Episcopiei şi autorităţilor locale reînfiinţarea parohiei.
  • În anii 1990-1991, Sfintele Liturghii s-au desfăşurat într-o capelă oferită de credincioşi, parohia fiind păstorită de către pr. Ieromonah Dâncuş Sabin, care în condiţii vitrege s-a îngrijit de sufletele enoriaşilor. 
  • Între 1991-1994 parohia a fost păstorită de pr. Morar Victor. În această perioadă, pe lângă o altă capelă improvizată, s-a aprobat folosirea pentru celebrările liturgice a bisericii romano-catolice din “Sfânta Elisabeta” din Someşeni. 
  • Din 1994, parohia a fost preluată de către pr. Ioan Andreica care a păstorit cu multă dăruire comunitatea, până în anul 2008. În această perioadă s-a cumpărat casa parohială şi terenul pentru noua biserică.
  • În anul 2008 în parohie a fost numit părintele Cristian Goia, care s-a preocupat pentru zidirea noului lăcaş de cult. Piatra de temelie a fost pusă la data de 16 august 2009, iar lucrările de construcţie au început la data de 17 august 2009. 
  • În 4 octombrie 2009 au fost sfinţite clopotele, iar la sfârşitul lunii septembrie 2010 s-au finalizat lucrările de construcţie.
  • Duminică 3 octombrie 2010, Presfinţitul Florentin Crihălmeanu împreună cu un sobor de 50 de preoţi a sfinţit Biserica din Someşeni în prezenţa a aproximativ 1500 de credincioşi.
  • Înainte de perioada comunismului enoriaşii din Someşeni nu au avut un lăcaş propriu de cult şi de aceea liturghiile se celebrau tot în Biserica Romano-Catolică din Someşeni. Cardinalul Iuliu Hossu, într-o corespondenţă din februarie 1946 cu ordinariatul Romano-Catolic de Alba-Iulia îşi exprima dorinţa construirii unui lăcaş de cult pentru enoriaşii din Someşeni „suntem hotărâţi să ridicăm o bisericuţă pentru credincioşii noştri cu orice jertfă îndată ce împrejurările ne vor permite”. Împrejurările şi vitregiile vremii nu au permis ca această dorinţă să se realizeze atunci, ci doar acum la mai bine de 60 de ani acest vis a Cardinalului Iuliu Hossu s-a împlinit şi credincioşii din Someşeni au biserica lor proprie unde pot să aducă laudă lui Dumnezeu.
  • Sursa: parohiasomeseni.ro

Ştiri şi evenimente:



Harta cu parohiile şi filiile (filialele) din România:


Vizualizaţi harta mărită (pe tot ecranul)

Comentarii

Trimiteți un comentariu